Plenul Parlamentului European nu a ajuns la un acord privind legislația referitoare la un "permis unic", care viza simplificarea procedurilor de obținere a drepturilor de rezidență și de muncă pentru imigranții legali în UE, ca și acordarea unor drepturi egale cu cetățenii europeni, pentru a evita exploatarea muncitorilor străini.

După o serie de amendamente, majoritatea deputaților europeni au decis că nu mai pot susține rezultatul final din mai multe motive. Versiunea modificată a fost respinsă (306 voturi pentru, 350 împotrivă și 25 de abțineri). Astfel propunerea legislativă va fi retrimisă Comisiilor pentru libertăți civile și pentru ocuparea forței de muncă.

Directiva, împreună cu Blue Card (Carta albastră) este menită să faciliteze migrația legală pentru a acoperi nevoile pieții muncii din Europa. Scopul este de a simplifica procedurile administrative pentru resortisanții din țări terțe, permițându-le sa obțină atât permisul de muncă, cât și cel de rezidență la un ghișeu unic și să acorde un set comun de drepturi imigranților legali care își au rezidența și lucrează legal în Uniunea Europeană.

Principalele subiecte de discuție între grupurile politice au fost scopul legislației, egalitatea de tratament între cetățeni din țări terțe și cetățenii UE și posibilitatea ca statele membre să emită documente adiționale permisului unic.

Proiectul de legislație nu se va aplica resortisanților din țările terțe, care au obținut statutul de rezident pe termen lung, refugiaților, lucrătorilor detașați, persoanelor transferate în cadrul aceleiași societăți sau lucrătorilor sezonieri.

O majoritate a deputaților europeni, condusă de raportoarea Veronique Mathieu (PPE, FR) care a coordonat elaborarea acestei legislații în Parlament, a considerat ca rezidenții pe termen lung și refugiații sunt deja subiectul unor reglementări UE și că ultimele trei categorii ar trebui să fie incluse într-o altă directivă. Pe de altă parte, grupul S&D a propus o serie de amendamente  pentru includerea persoanelor transferate în cadrul aceleiași societăți, a lucrătorilor sezonieri și a refugiaților în domeniul de aplicare, pentru a nu crea niveluri diferite în ceea ce privește categoriile de forță de muncă. Aceste amendamente au fost însă respinse în plen. 

Proiectul de lege prevede ca lucrătorii tarilor terțe să beneficieze de același tratament ca naționalii UE în privința drepturilor de muncă (cum ar fi accesul la asigurările sociale, educație și formare profesională), dar în conformitate cu textul modificat, statele membre vor putea restricționa unele din aceste drepturi.

Unul dintre amendamentele propuse în plen avea în vedere posibilitatea ca statele membre să introducă documente suplimentare cu privire la reședință. Când amendamentul a fost adoptat, grupul ALDE a votat împotriva rezultatul final.

Raportoarea Mathieu și-a exprimat dezamăgirea după vot având în vedere faptul că, după un an de negocieri, nu va exista nici o legislație care să acorde un tratament egal resortisanților din țări terțe care lucrează în UE.

Rezumatul dezbaterii înainte de vot

Înainte de vot, raportoarea Véronique Mathieu a declarat: "Această legislație va permite o mai bună gestionare a fluxurilor migratorii. Aceasta are ca scop eliminarea diferenţelor dintre statele membre în domeniul procedurilor de obținere a unui permis de muncă și de rezidență și accesul la drepturi pentru resortisanţii ţărilor terţe care lucrează legal în UE."

"Egalitatea de tratament este cheia pentru orice politică de imigrare economică. Prezenta directivă nu este suficientă, deoarece exclude persoanele care au nevoie de protecţie, cum ar fi lucrătorii sezonieri sau pe termen scurt," a argumentat raportorul din partea Comisiei pentru ocuparea forței de muncă, Alejandro Cercas (S&D, ES). Același punct de vedere a fost subliniat de către Vijila Blinkeviviute (S&D, LT), care a spus: "Nu putem stabili o categorie de lucrători de rangul al doilea în UE".

Ria Oomen-Ruijten (PPE, NL) a răspuns afirmând că persoanele excluse de la această directivă  "au drepturile lor, înscrise în alte directive UE."

Pentru liberali, Sophie In't Veld (ALDE, NL) a declarat că grupul său doreşte să "se ajungă la un acord în primă lectură. Cât de mult progres am făcut în domeniul politicii comune de imigrare, de la Consiliul Tampere încoace?". De asemenea, ea a precizat că ALDE va vota împotriva oricărui rezultat final, în cazul în care va conține posibilitatea statelor membre de a solicita documente suplimentare. ".

Jean Lambert (Grupul Verzilor / ALE, Marea Britanie) a spus că grupul său "nu vrea să vadă drepturile resortisanţilor ţărilor terţe constrânse şi reduse." Patrick Le Hyaric (GUE / NGL, FR), a declarat că "această lege ar crea concurenţă între lucrătorii din UE şi resortisanţii ţărilor terţe, precum şi între diferitele categorii de migranţi. Aceasta ar crea statute şi categorii diferite de lucrători".

"Un aspect pozitiv este simplificarea procedurilor. Cu toate acestea, ar trebui să ne ajutăm cetăţenii să obțină locuri de muncă", a declarat Mara Bizotto (EFD, IT). "Grupul meu este împotriva oricărei politici comune de imigrare a UE. O procedură unică simplifică venirea oamenilor în UE", a declarat Daniel Van der Stoep (NI, NL).