Lupta pentru bugetul european pe termen lung (2014-2020)

Înghețarea bugetului pe termen lung după anul 2013 nu este o opțiune viabilă, în opinia eurodeputaților. Structura bugetului trebuie să reflecte însă strategia UE 2020 de dezvoltare durabilă. În plus, ar trebui pus la punct un nou sistem de venituri. Deputații europeni solicită, de asemenea, încetarea aplicării de măsuri corective pentru planul bugetar. Înghețarea bugetelor după 2013, cerută de unele state membre, nu este calea de urmat. Aceasta este opinia membrilor din comisia privind provocările politice.

În urma votului de pe 25 mai, eurodeputații au căzut de acord asupra nevoii de a crește bugetul pe termen lung cu cel puțin 5% peste valoarea din 2013. Mai multe resurse financiare ar trebui alocate pentru cercetare și inovație. În prezent acest domeniu primește 1.9% din PIB, iar eurodeputații vor ca această valoare să crească la 3%. Mai multe investiții ar trebui făcute în infrastructura energetică, în timp ce fondurile pentru agricultură și politică regională ar trebui să rămână la același nivel, spun deputații europeni. În opinia lor, o atenție sporită ar trebui acordată investițiilor făcute pentru prioritățile care țin de politica externă și extinderea UE.

Structura și valabilitatea cadrului financiar multianual

Eurodeputații doresc alinierea bugetului cu obiectivele strategiei UE 2020 de dezvoltare durabilă. Următorul cadru financiar multianual trebuie să cuprindă următoarele secțiuni: noțiuni teoretice privind creșterea economică; coeziunea dintre creșterea economică și ocuparea forței de muncă; gestiunea resurselor naturale și a dezvoltării durabile (inclusiv în agricultură); cetățenie, libertate, securitate și justiție.

Eurodeputații propun, de asemenea, alocarea unei secțiuni speciale în buget pentru proiectele și investițiile strategice de anvergură, cum ar fi Galileo (proiect astronomic) sau reactorul termonuclear experimental internațional (ITER). Deputații europeni sugerează organizarea bugetului pe șapte ani, ca soluție de tranziție. După această etapă, ei propun organizarea unor cicluri bugetare de cinci ani, începând cu anul 2021.

Flexibilitate

Eurodeputații cer un buget mai flexibil, cu o „marjă globală a cadrului financiar multianual”, care poate fi stabilită în cadrul procedurii bugetare anuale. Trebuie prevăzută, de asemenea, și o „marjă suplimentară de rezervă” pentru a acoperi riscurile legate de împrumuturi, în cadrul mecanismului european de stabilizare financiară.

Structura cadrului financiar multianual mai include două secțiuni legate de dimensiunea globală europeană și administrație.

Raportul va fi dezbătut în cadrul ședinței plenare de pe 8 iunie. Europdeputații vor vota propunerile prevăzute în raport pe 9 iunie, iar pe 29 iunie Comisia urmează să formuleze două propuneri, una cu privire la cadrul financiar multianual și cealaltă cu privire la noul sistem de resurse proprii.