Finanțele Greciei s-au stabilizat, procedura de deficit excesiv este încheiată

Consiliul a încheiat procedura de deficit excesiv pentru Grecia. Acesta a confirmat că deficitul țării se află în prezent sub valoarea de referință a UE pentru deficitele publice de 3 % din PIB.

La 25 septembrie 2017, Consiliul a abrogat decizia sa din 2009 privind existența unui deficit excesiv.

„După mai mulți ani de dificultăți grave, finanțele Greciei se află într-o situație mult mai bună. Deci, decizia de astăzi este binevenită”, a declarat Toomas Tõniste, ministrul finanțelor al Estoniei, țară care deține în prezent președinția Consiliului. „Ne aflăm acum în ultimul an al programului de sprijin financiar și se realizează progrese pentru a permite Greciei să atragă fonduri pe piețele financiare într-un ritm durabil.”

Pornind de la un deficit de 15,1 % din PIB în 2009, soldul bugetar al Greciei s-a îmbunătățit în mod constant, înregistrând un excedent de 0,7 % din PIB în 2016. Deși se preconizează un mic deficit pentru 2017, se estimează că perspectiva bugetară se va îmbunătăți din nou după această perioadă. Ponderea datoriei Greciei în PIB a atins un nivel maxim de 179,0 % în 2016 și se preconizează că va scădea în următorii ani.

În acest context, Consiliul a constatat că Grecia îndeplinește condițiile pentru închiderea procedurii de deficit excesiv.

Grecia va fi vizată de componenta preventivă a Pactului de stabilitate și de creștere, cadrul de reglementare fiscală al UE. În cadrul programului său de ajustare macroeconomică, monitorizarea va continua până în august 2018, după care va urma monitorizarea ulterioară aplicării programului. Autoritățile elene s-au angajat să mențină un excedent primar de 3,5 % din PIB până în 2022 și, după această dată, o traiectorie fiscală care să fie în concordanță cu cerințele fiscale ale UE.
În aprilie 2009, când procedura aplicabilă deficitelor excesive a fost deschisă, Consiliul a invitat Grecia să își corecteze deficitul până în 2010.

În februarie 2010, Consiliul a accelerat procedura, constatând că Grecia nu luase măsuri eficiente în acest sens. Acesta a stabilit un program de măsuri care urmau a fi luate și a extins termenul pentru corectare până în 2012.

Cu toate acestea, deteriorarea situației financiare a Greciei a condus guvernul țării să solicite sprijin financiar. În mai 2010, Eurogrupul a convenit cu privire la punerea la dispoziție a unor împrumuturi bilaterale din partea celorlalte state membre din zona euro, împreună cu asistență din partea FMI. Un acord privind un plan de împrumut a fost semnat, iar termenul limită pentru corectarea deficitului a fost prelungit până în 2014. Începând cu martie 2012, sprijinul din zona euro a luat forma unor împrumuturi din Fondul european de stabilitate financiară (FESF).

În decembrie 2012, Consiliul a acordat Greciei încă doi ani pentru a-și corecta deficitul. Acesta a stabilit un nou termen limită – anul 2016 – și a relaxat astfel traiectoria de ajustare anuală stabilită anterior. A urmat apoi un acord între guvernul elen și „troica” creditorilor internaționali (Comisia, Banca Centrală Europeană și FMI) cu privire la eliberarea în continuare a tranșelor de asistență financiară. În ciuda faptului că a întreprins acțiuni eficiente, Grecia s-a confruntat din nou cu o înrăutățire a scenariului economic și o deteriorare a finanțelor sale publice.

În iulie 2015, Grecia a solicitat asistență financiară suplimentară, de data aceasta din partea Mecanismului european de stabilitate, care a fost înființat între timp pentru a prelua activități ale FESF. S-a ajuns la un acord cu privire la acordarea de împrumuturi de până la 86 miliarde EUR. Al treilea program de ajustare macroeconomică a început luna următoare și este programat să se deruleze până la 20 august 2018. Principalul său obiectiv este de a asigura o revenire la o creștere economică durabilă pentru Grecia. În cadrul procedurii de deficit excesiv, Consiliul a emis o recomandare în care stabilește un nou calendar al măsurilor care trebuie adoptate. Acesta a prelungit termenul pentru corectarea deficitului cu încă un an, până în 2017.

Soldul bugetului general al Greciei s-a îmbunătățit în mod constant de la nivelul maxim atins în 2009. Deficitul a scăzut la 5,9 % din PIB în 2015 (3,2 % din PIB dacă impactul net al sprijinului acordat sectorului financiar este exclus) și a înregistrat un excedent de 0,7 % din PIB în 2016. În linii generale, reducerea deficitului a fost determinată de reducerea cheltuielilor și de consolidarea fiscală.

Luând în considerare măsurile convenite în cadrul celui de al treilea program de ajustare macroeconomică, Comisia, în previziunile sale economice din primăvara anului 2017, preconizează un deficit de 1,2 % din PIB pentru 2017. În condițiile menținerii politicilor actuale, Comisia estimează un excedent de 0,6 % din PIB în 2018. Se așteaptă ca măsurile evidențiate în strategia fiscală a Greciei pentru perioada 2018-2021 să îmbunătățească rezultatele bugetare pentru 2018 și pe termen mediu. Astfel, deficitul ar trebui să rămână sub valoarea de referință de 3 % din PIB pe perioada analizată în previziuni.

În lumina acestor date, Consiliul a ajuns la concluzia că deficitul Greciei a fost corectat.

Decizia a fost luată, fără dezbatere, în cadrul unei reuniuni a Consiliului Afaceri Generale.