Dialogul pe teme macroeconomice cu partenerii sociali, 6 noiembrie 2017

Președinția Consiliului, Banca Centrală Europeană și Comisia Europeană s-au întâlnit cu partenerii sociali europeni la 6 noiembrie 2017 pentru a discuta despre perspectivele macroeconomice și despre dezvoltarea în continuare a uniunii economice și monetare a UE (UEM).

În cuvântul său de deschidere, Toomas Tõniste, ministrul finanțelor din Estonia și președinte al Consiliului, a afirmat: „Discuția de astăzi cu partenerii sociali a fost constructivă și fructuoasă. Dialogul este valoros, în special având în vedere perspectivele economice actuale, care sunt pozitive, dar care, în același timp, ridică probleme, cum ar fi nivelurile mari în continuare ale șomajului în rândul tinerilor. Continuarea cooperării noastre este necesară pentru atingerea obiectivului nostru comun: o arhitectură financiară solidă la nivel european, care să stimuleze creșterea economică.”

Vicepreședintele Comisiei, Valdis Dombrovskis, a afirmat: „Activitatea economică din UE și din zona euro este peste așteptări. Dar încă persistă divergențele economice și sociale, iar redresarea nu este resimțită în mod egal de către toți cetățenii europeni. Depunem eforturi pentru o creștere durabilă și favorabilă incluziunii și pentru a ajunge din nou la o convergență reală, în care partenerii sociali joacă un rol important.”

Secretarul general al Confederației Europene a Sindicatelor (CES), Luca Visentini, a făcut următoarele observații: „Salutăm ușoarele îmbunătățiri în ceea ce privește ratele de ocupare a forței de muncă, însă, cu toate acestea, încă nu există suficiente locuri de muncă, după cum arată și încetinirea semnificativă a piețelor forței de muncă. Sunt în continuare necesare măsuri solide care să stimuleze o redresare semnificativă în ceea ce privește crearea de locuri de muncă de calitate. Rolul dialogului macroeconomic este să ia în considerare recentele evoluții pozitive în ceea ce privește situația economică a UE/UEM, dar, în același timp, să țină cont și de absența unei ameliorări în ceea ce privește ratele de ocupare a forței de muncă în echivalent normă întreagă și participarea pe piața forței de muncă. O mai mare egalitate și reechilibrare socială trebuie să facă parte din „Pachetul privind aprofundarea UEM”, care urmează să fie publicat în decembrie, iar în semestrul european și în guvernanța economică trebuie să fie prevăzute noi instrumente pentru investiții și justiție socială.”

Luând cuvântul în numele Confederației întreprinderilor europene, BusinessEurope, directorul general Markus J. Beyrer a făcut următoarele observații: „Întreprinderile din întreaga UE beneficiază de consolidarea economiei UE. Cele mai recente previziuni privind creșterea economică la nivelul UE, de 2,3 % în 2017, se situează cu 0,4 puncte procentuale deasupra cifrei preconizate în primăvară, iar pentru 2018 se așteaptă o creștere de 2,1 %. Cu toate acestea, dat fiind că redresarea este susținută de factori temporari, este necesară continuarea reformelor, atât la nivel național, cât și la nivelul UE, pentru a genera creștere pe termen lung.”

Luând cuvântul în numele CEEP, Centrul European al Angajatorilor și Întreprinderilor care oferă Servicii Publice, Valeria Ronzitti, secretar general, a afirmat: „Economia europeană are nevoie de un impuls puternic. După ani de criză, se văd în sfârșit semne pozitive ale stabilizării în vederea creșterii economice, precum și în domeniul ocupării forței de muncă. Cu toate acestea, nu este suficient, având în vedere necesitatea consolidării arhitecturii uniunii economice și monetare. Prioritatea de vârf este în continuare uniunea bancară, inițiativa emblematică dedicată aprofundării UEM, motiv pentru care facem apel la colegiuitori pentru o adoptare rapidă. Ulterior, trebuie să ne asigurăm că instituțiile noastre sunt abilitate să facă posibile convergența în sens ascendent și reforme structurale echitabile atât din punct de vedere economic, cât și social. Semestrul european, consolidat prin intermediul pilonului drepturilor sociale, alături de un angajament real față de investițiile în infrastructuri sociale, constituie principalele instrumente pentru îndeplinirea obiectivelor noastre comune.”

Luând cuvântul în numele IMM-urilor europene, Veronique Willems, secretarul general al Asociației europene a întreprinderilor meșteșugărești, mici și mijlocii (UEAPME), și-a exprimat acordul cu privire la necesitatea aprofundării în continuare a uniunii monetare și a solicitat „o implicare mai consistentă a partenerilor sociali în procesul de guvernanță pentru a genera responsabilitate în ceea ce privește reformele”. În ceea ce privește regulile fiscale, dna Willems solicită „o abordare bazată pe criterii calitative, care sprijină reformele structurale și investițiile în creșterea economică viitoare și nu acordă atenție doar datelor cantitative”. În cele din urmă, în legătură cu existența unei funcții de stabilizare financiară, dna Willems are îndoieli că „un astfel de proiect va obține sprijin politic înainte de a se ajunge la o convergență sporită între statele membre” și a insistat că „un astfel de instrument trebuie să fie condiționat de punerea în aplicare a unor reforme convenite de comun acord, pentru a se evita riscurile de ordin moral”.

Pentru viitoarea președinție bulgară (ianuarie-iunie 2018), ministrul finanțelor, Vladislav Goranov, a declarat: „Economia europeană se menține pe direcția redresării, care urmează să păstreze un ritm în general constant anul următor. Cu toate acestea, gradul de incertitudine în ceea ce privește politicile rămâne ridicat, iar unele dezechilibre și vulnerabilități persistă. Prin urmare, este necesar ca o punere în aplicare mai ambițioasă a reformelor structurale să completeze impactul inițiativelor fiscale, pentru a garanta consolidarea creșterii în mod durabil și de o manieră favorabilă incluziunii. Contextul economic și politic favorabil oferă oportunitatea de a lua măsurile necesare pentru aprofundarea și desăvârșirea uniunii economice și monetare. Toate statele membre ale UE și cele situate dincolo de granițele acesteia vor beneficia în urma unei zone euro reformate și mai stabile, care rezistă la crize și care generează creștere economică solidă.”

Pentru viitoarea președinție austriacă (iulie-decembrie 2018), ministrul finanțelor, Hans Jörg Schelling, a declarat: „Dialogul macroeconomic reprezintă un forum important pentru schimbul de opinii dintre factorii responsabili cu politicile monetare, bugetare și salariale, cu scopul de a promova o înțelegere comună a provocărilor actuale și reacțiile adecvate în materie de politici, nu în ultimul rând pentru crearea unor premise pentru un nivel ridicat de creștere și de ocupare a forței de muncă. Întrucât în prezent condițiile sunt favorabile, trebuie să impulsionăm economiile noastre în direcția unor structuri mai reziliente și orientate către viitor, prin intermediul unor reforme structurale îndrăznețe și al unor finanțe publice sustenabile. În acest fel se va ajunge la convergență și automat la o mai bună funcționare a UEM. În acest context, este esențial să punem în aplicare normele convenite și să trecem de la «a face curățenie» la o funcționare ambițioasă pe «modul reformă». Pentru aceasta nu avem nevoie de o structură bugetară la nivel european. Pentru aceasta avem nevoie de un angajament politic și de stimulente adecvate pentru reformă.”

Următorul dialog macroeconomic va fi organizat în cadrul președinției bulgare.