Acord provizoriu privind partajarea eforturilor în domeniul emisiilor – încă un pas către realizarea obiectivelor de la Paris

La 21 decembrie, reprezentanți ai președinției estoniene și ai Parlamentului European au ajuns la un acord provizoriu cu privire la regulamentul privind partajarea eforturilor în vederea asigurării unor reduceri suplimentare ale emisiilor în sectoarele care nu intră în domeniul de aplicare al schemei UE de comercializare a certificatelor de emisii (EU ETS) în perioada 2021-2030. Acordul provizoriu necesită aprobarea statelor membre. Se preconizează că reprezentanții permanenți ai UE vor analiza textul în ianuarie.

Acordul reprezintă un nou pas important pentru UE în vederea îndeplinirii angajamentului de la Paris în domeniul schimbărilor climatice, care prevede o reducere cu 40% a emisiilor sale de gaze cu efect de seră până în 2030 în comparație cu nivelurile din 1990.

Sectoarele care nu fac obiectul ETS trebuie să-și reducă emisiile cu 30% până în 2030 în raport cu nivelurile din 2005 pentru a îndeplini acest obiectiv al UE. Noul regulament stabilește obiective naționale obligatorii și introduce cadrul necesar pentru sectoarele aflate sub incidența partajării eforturilor, printre care se numără clădirile, agricultura (cu alte emisii decât cele de CO2), gestionarea deșeurilor, transporturile (excluzând transportul aerian și naval) și industria (procesele industriale, aprovizionare cu energie și utilizarea produselor), astfel încât să se atingă până în 2030 contribuția sectoarelor din afara ETS.

„Stabilim cursul care trebuie urmat de UE pentru îndeplinirea obiectivelor de la Paris în domeniul schimbărilor climatice. Acordul privind reforma ETS, obținut cu câteva săptămâni în urmă, a constituit primul salt de anvergură. Astăzi ne mai apropiem cu încă un pas, garantând faptul că, printre alte sectoare, clădirile și transporturile noastre își asumă obligațiile care le revin și își reduc considerabil emisiile în următorul deceniu. Schimbările climatice au ocupat un loc central pentru președinția estoniană și întreprindem acțiuni concrete pentru un viitor mai curat.” Siim Kiisler, ministrul mediului al Republicii Estonia

Cei doi colegiuitori au convenit asupra unui text robust, concentrat în mod special asupra a trei capitole principale: obiective, instrumente de flexibilitate și verificarea conformității. Elementele centrale ale acestor domenii în text sunt următoarele:

Obiective

Fiecare stat membru va trebui să respecte un obiectiv obligatoriu anual de reducere a emisiilor pentru perioada 2021-2030. Aceste obiective sunt calculate pe baza produsului intern brut (PIB) pe cap de locuitor, reprezentând o reducere cuprinsă între 0% și 40% față de nivelurile din 2005, și sunt coerente cu obiectivul UE de reducere cu 30% pentru sectoarele care nu fac obiectul ETS.

Se stabilește pentru statele membre o traiectorie de reducere a emisiilor, pentru a se asigura o descreștere în ritm susținut a emisiilor pe parcursul perioadei respective. Punctul de plecare se va baza pe media emisiilor din perioada 2016-2018, astfel cum a fost propus de către Comisie, începutul calculării traiectoriei fiind în 2019 și cinci luni (cinci doisprezecimi ale distanței din 2019 până în 2020) sau în 2020, în funcție de care alocare este mai scăzută pentru statul membru respectiv.

Se creează o rezervă de siguranță, corespunzătoare unui CO2 echivalent de 105 milioane de tone în total, care va fi disponibilă în 2032. Aceasta este destinată sprijinirii statelor membre mai puțin înstărite care ar putea întâmpina dificultăți în realizarea obiectivelor lor pentru 2030 în pofida faptului că își vor fi depășit obiectivele în perioada actuală, 2013-2020. Aceste state membre au obligația de a utiliza celelalte instrumente de flexibilitate care le stau la dispoziție înainte de a face apel la această rezervă. Se aplică totodată niște condiții stricte, de exemplu rezerva va fi accesibilă numai în cazul în care UE își atinge obiectivul pentru 2030.

Instrumente de flexibilitate

Instrumentele actuale de flexibilitate în temeiul Deciziei privind partajarea eforturilor sunt menținute pentru a sprijini statele membre să se încadreze în limitele lor anuale. Acestea vor putea constitui rezerve, lua cu împrumut și transfera alocări anuale de emisii de la o țară la alta și de la un an la altul în perioada 2021-2030.

În conformitate cu orientările Consiliului European, se introduc două noi instrumente de flexibilitate. Flexibilitatea unică privind ETS le va permite statelor membre care nu au beneficiat de o alocare cu titlu gratuit pentru instalațiile industriale în 2013 sau celor care trebuie să îndeplinească obiective de reducere a emisiilor la nivel național atât peste media UE, cât și peste potențialul lor de reducere, să-și anuleze un număr limitat de certificate alocate în cadrul EU ETS. Flexibilitatea LULUCF le va permite statelor membre o utilizare limitată a absorbțiilor nete rezultate din anumite categorii de exploatare a terenurilor, schimbare a destinației terenurilor și silvicultură. Aceasta va cuprinde credite provenite din terenuri forestiere gestionate, după adoptarea nivelurilor de referință pentru păduri în temeiul Regulamentului LULUCF, și, respectiv, din zone umede, atunci când contabilizarea acestora va deveni obligatorie în temeiul aceluiași regulament.

Având în vedere circumstanțele excepționale ale anumitor state membre, și anume Letonia și Malta, a fost menținută mica ajustare suplimentară propusă de Consiliu, de două milioane de tone de CO2 echivalent, care va fi adăugată alocării lor în 2021.

Verificarea conformității

Pentru a se asigura respectarea obligațiilor de către statele membre, sunt prevăzute obligațiile de planificare, de raportare și alte obligații de monitorizare anuale și bienale existente, alături de două verificări ale conformității în perioada 2021-2030.

Calendar și etapele următoare

Comisia Europeană a prezentat în iulie 2016 două propuneri cu privire la sectoarele care nu fac obiectul ETS – cea privind partajarea eforturilor și cea referitoare la LULUCF – pe baza orientărilor furnizate de Consiliul European în concluziile acestuia din octombrie 2014.

Având în vedere relația dintre cele două propuneri, dezbaterile ministeriale cu privire la sectoarele care nu fac obiectul ETS s-au desfășurat în paralel. Aceste dosare s-au aflat pe ordinea de zi a trei reuniuni ale Consiliului Mediu înainte de a se conveni asupra unei poziții de negociere: o dezbatere de orientare la 17 octombrie 2016, o informare privind stadiul lucrărilor la 19 decembrie 2016 și un raport privind progresele înregistrate în iunie 2017.

Consiliul a ajuns la o abordare generală la 13 octombrie și a demarat curând după aceea negocierile cu Parlamentul European, care și-a adoptat poziția la 14 iunie, în cadrul sesiunii sale plenare.

Trei triloguri au avut loc la 26 octombrie, 21 noiembrie și 13 decembrie înainte de încheierea negocierilor de astăzi. Textul provizoriu va fi prezentat astăzi reprezentanților permanenți ai UE și aceștia îl vor analiza în vederea aprobării în numele Consiliului în luna ianuarie.

După adoptarea oficială a actului de către Consiliu și Parlamentul European, noua legislație va intra în vigoare la 20 de zile de la publicarea sa în Jurnalul Oficial al UE.